BusinessMagazin

Blog

  • Cămătărie cu dobânzi chiar de 100%. Gruparea a fost înfiinţată de o familie din Ialomiţa

    Poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale din I.G.P.R., împreună cu procurorii DIICOT-Structura Centrală, au pus în aplicare 15 mandate de percheziţie domiciliară, în judeţele Ialomiţa, Iaşi, Ilfov şi Alba, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj şi spălarea banilor.

    Percheziţiile au vizat o reţea de cămătărie, înfiinţată de membrii unei familii din judeţul Ialomiţa la care au aderat alte persoane din afara familiei. Ei percepeau dobânzi uriaşe pentru sumele împrumutate.

    „Din probatoriul administrat a reieşit faptul că, începând cu anul 2020, 6 persoane ar fi iniţiat şi constituit, în judeţul Ialomiţa, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, la care ar fi aderat ulterior alţi 13 membri, în scopul obţinerii de beneficii materiale substanţiale din acordarea de sume de bani cu împrumut, pentru care ar fi pretins dobânzi lunare sau la termenele stabilite, cuprinse între 10% – 100% din valoarea împrumuturilor acordate”, a precizat Poliţia Română într-un comunicat de presă.

    Dacă cei împrumutaţi nu mai suportau povara datoriei membrii grupării treceau la ameninţări şi violenţă.

    „În situaţia în care persoanele împrumutate nu şi-ar mai fi putut onora obligaţiile asumate, membrii grupării de criminalitate organizată ar fi recurs la ameninţări sau acte de intimidare, pentru recuperarea debitelor”.
    Banii obţinuţi erau spălaţi prin cumpărarea unor maşini de lux, după cum au descoperit anchetatorii.

    „În vederea creării unei aparenţe de legalitate a capitalului bănesc obţinut şi disimulării originii ilicite a acestuia, persoanele cercetate ar fi introdus produsul infracţional în circuitul civil, prin achiziţionarea de autoturisme de lux din Ungaria, utilizând în acest scop societăţi comerciale de tip ,,fantomă”. Aceste demersuri ar fi fost realizate în vederea creşterii veniturilor ilicite ale membrilor grupului infracţional organizat, prin eludarea obligaţiei de plată a taxei pe valoare adăugată (TVA), aferentă autoturismelor achiziţionate.”

    Prin activităţile infracţionale desfăşurate, membrii grupării ar fi introdus în circuitul civil aproximativ 2 milioane de euro. Audierile se desfăşoară la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.

  • Carrefour lansează primul cărucior inteligent din România, testat în hipermarketul din Corbeanca

    Carrefour România introduce, în premieră, în hipermarketul din Corbeanca, Smart Cart, un cărucior inteligent care funcţionează ca un asistent de cumpărături integrat.

    Sistemul optimizează traseul în magazin, afişează produsele disponibile în magazin şi valoarea coşului de cumpărături în timp real.

    Pentru a utiliza Smart Cart, clienţii trebuie să se autentifice în platforma de loialitate Act for Good, disponibilă în aplicaţia mobilă Carrefour. Lista de cumpărături se creează direct pe ecranul tactil al căruciorului, iar sistemul generează automat un traseu optim în magazin, indicând locaţia fiecărui produs. Mai departe, fiecare articol scanat este afişat instantaneu pe ecranul căruciorului, alături de preţ, pentru vizibilitate crescută. De asemenea, în cazul în care clienţii au nevoie de asistenţă, pot solicita ajutor printr-un buton dedicat. Datorită funcţiei de geolocalizare, personalul poate interveni rapid, identificând exact poziţia utilizatorului.

    „ Am lansat acest proiect pilot în hipermarketul Corbeanca cu 40 de dispozitive, iar de la debut şi până în prezent, peste 3.500 de clienţi au utilizat deja Smart Cart, demonstrând astfel interesul crescut pentru acest sistem care face cumpărăturile mai rapide şi mai eficiente. Credem că acesta este începutul unei transformări importante, în care tehnologia şi experienţa în magazin funcţionează împreună”, declară Fabrice Gratien Besson, Director Securitate, Calitate şi Case în cadrul Carrefour România.

    Un alt avantaj este eficienţa procesului de achiziţie. La finalizarea cumpărăturilor, căruciorul generează un cod de bare care se scanează rapid la casa de marcat. Toate produsele adăugate sunt descărcate automat în sistem, iar plata se poate efectua rapid.

    Căruciorul are o capacitate de transport de până la 180 kg, o autonomie de 18 ore

    Reţeaua Carrefour are peste 450 de magazine, în 113 oraşe din ţară şi aproximativ 17.000 de angajaţi. 

    Carrefour România operează în România prin trei entităţi juridice principale: Carrefour România S.A., Supeco Investment SRL şi, din noiembrie 2023, Romania Hypermarche S.A.

     

  • Moody’s consideră măsurile fiscal-bugetare recent asumate de Guvernul român drept “un pas important” în direcţia echilibrării bugetare. Agenţia estimează că deficitul fiscal ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 şi 6,1% din PIB în 2026, prognoză îmbunătăţită faţă de cea anterioară

    Agenţia internaţională de rating Moody’s consideră măsurile fiscal-bugetare recent asumate de Guvernul român  drept “un pas important” în direcţia echilibrării bugetare, precizând că planul  ar trebui să reducă deficitul şi să încetinească creşterea datoriei publice mai repede decât anticipa anterior, potrivit celui mai recent raport al agenţiei, publicat pe 9 iulie, citat de Ministerul de Finanţe.

    Potrivit agenţiei, pachetul fiscal asumat săptămâna aceasta va genera o consolidare de aproximativ 0,6% din PIB pentru 2025, contribuţia semnificativă venind din majorarea cotelor TVA începând cu 1 august 2025.

    Pentru 2026, Moody’s estimează o consolidare bugetară de circa 3% din PIB, ca efect cumulat al măsurilor adoptate în 2025 şi al celor care se vor aplica din 2026 (majorarea impozitelor pe dividende şi plafonarea indexării salariilor şi pensiilor din sectorul public).

    Totodată, agenţia subliniază că implementarea completă şi eficientă a măsurilor şi menţinerea disciplinei fiscale vor fi esenţiale pentru revenirea pe traiectoria fiscal-bugetară, având în vedere amploarea consolidării planificate.

    Principalele recomandări şi provocări semnalate de Moody’s: 

    • Aderarea strictă la ţintele fiscale: Moody’s subliniază că respectarea cu stricteţe a ţintelor fiscale stabilite este esenţială pentru succesul programului de consolidare. Angajamentul ferm faţă de obiectivele bugetare este considerat crucial pentru a menţine credibilitatea fiscală a României şi pentru a asigura o reducere durabilă a deficitului. Agenţia avertizează că orice deviere de la planul asumat ar putea submina eforturile de stabilizare şi ar putea exercita presiuni descendente suplimentare asupra ratingului suveran al ţării.
    • Gestionarea provocărilor de implementare: Agenţia de rating atrage atenţia asupra faptului că implementarea completă şi eficientă a pachetului de măsuri fiscale va fi o provocare semnificativă. Moody’s identifică riscul ca unele dintre măsurile planificate să nu genereze contribuţia estimată la reducerea deficitului, fie din cauza unor deficienţe în execuţie, fie din cauza unor condiţii economice neprevăzute. În acest context, recomandarea este ca Guvernul să fie pregătit să realizeze ajustări dacă este necesar, pentru a se asigura că obiectivele fiscale sunt atinse şi programul de consolidare rămâne pe traiectoria stabilită.
    • Implementarea pachetului secundar şi a reformelor PNRR: Moody’s consideră implementarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale şi a reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ca fiind crucială pentru o consolidare fiscală suplimentară şi, implicit, pentru accesarea fondurilor europene.
    • Maximizarea absorbţiei fondurilor UE: Accesarea fondurilor din PNRR şi din bugetul UE este esenţială pentru susţinerea creşterii economice, mai ales în contextul impactului programului de consolidare fiscală. Conform raportului Moody’s, maximizarea absorbţiei acestor fonduri va atenua presiunile economice pe termen scurt şi va contribui la realizarea potenţialului de creştere pe termen mediu, facilitând în acelaşi timp eforturile de ajustare fiscală.

    Dacă măsurile fiscal – bugetare sunt implementate integral, Moody’s anticipează că deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 şi 6,1% din PIB în 2026. Aceasta reprezintă o îmbunătăţire faţă de prognozele anterioare ale agenţiei, care indicau un deficit de 8,3% şi, respectiv, 7,7% din PIB.

    În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, deşi aceasta ar continua să crească până la 62,6% din PIB la sfârşitul anului 2026 (de la 54,8% în 2024), Moody’s estimează acum că datoria se va plafona la aproximativ 66,5% din PIB începând cu 2029. Această proiecţie este sub nivelul maxim de aproape 71% din PIB prognozat în martie, când perspectiva României a fost schimbată în negativă.

    Agenţia de rating apreciază, de asemenea, intenţia Guvernului de a adopta un al doilea pachet de măsuri, până la sfârşitul lunii iulie, care ar putea include noi măsuri fiscale atât pentru generarea de venituri cât şi pentru reducerea cheltuielilor de investiţii în 2025 şi 2026. Acestea, împreună cu reforme în guvernanţa companiilor de stat şi a agenţiilor de reglementare, vor contribui suplimentar la reducerea deficitului, subliniază raportul.

    Totodată, analiza Moodyăs publicată pe 9 iulie face trimitere la decizia de retrogradare a ratingului la Negativ din 14 martie, în care se menţiona că decizia poate fi reversată la Stabil, dacă situaţia economică se va îmbunătăţi.

    Mai exact, dacă indicatorii legaţi de sustenabilitatea datoriei publice nu se vor înrăutăţi atât de mult pe cât estima Moody’s în acel moment, ratingul României poate fi readus la perspectivă stabilă.

  • Cinci companii româneşti sunt în proces de extindere internaţională după prima ediţie MoonShotX. Programul continuă din toamnă cu o nouă ediţie. Cristian Sporiş, Raiffeisen: Prin acest program, vrem să susţinem companiile româneşti să fie mai competitive la nivel regional şi internaţional

    MoonShotX, primul program din România dedicat scalării internaţionale a companiilor mid-corporate, a încheiat prima ediţie, cinci companii fiind în proces de scalare internaţională, dintre care patru în Marea Britanie şi una în Statele Unite.

    Companiile aflate în proces de scalare sunt: Rebeldot (IT&C), Bento (IT&C), Lasting Software (IT&C – SATCO), Euroteam (Transporturi), Raptronic (Farma).

    Programul, desfăşurat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu InnovX, a început în septembrie 2024, şi a reunit la start 21 de companii româneşti (cu cifră de afaceri între 5 şi 50 de milioane de euro) din peste 760 analizate.

    Ulterior, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, companiile au trecut printr-un bootcamp şi prin sesiuni de mentorat. Pe baza planurilor de extindere, 14 dintre companiile din program au participat la sesiuni internaţionale de scalare, la Viena, Washington şi Londra, unde şi-au prezentat business-urile în faţa unor potenţiali clienţi şi investitori.

    “MoonShotX este parte din strategia noastră pe termen lung prin care susţinem companiile româneşti să fie mai competitive la nivel regional şi internaţional. Ne dorim  să dăm acest exemplu – că firmele româneşti pot concura cu succes cu alte companii globale şi să creştem reputaţia României ca hub de antreprenoriat şi de inovaţie”, a declarat Cristian Sporiş, Vice-Preşedinte, Divizia Corporate şi Membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România.

    Raiffeisen Bank România şi InnovX anunţă acum deschiderea înscrierilor pentru MoonShotX 2.0.  Cea de a doua ediţie va reuni 20 de companii, dintre care cele mai bune 10 vor merge în etapa de internaţionalizare, în urma unui proces de selecţie.

    ”Cu MoonShotX am reuşit să aducem în ecosistemul de accelerare executivă o strategie blue-ocean, adresând în mod personalizat nevoile reale ale companiilor participante. Am construit astfel un program de mentorat aplicat, cu o reţea solidă de parteneri locali şi internaţionali, pentru a sprijini companiile în etapa de extindere internaţională”, a declarat Diana Dumitrescu, CEO, InnovX.

    Faza de internaţionalizare include, de asemenea, o premieră. Pe lângă sesiunile din Austria, S.U.A şi Marea Britanie, MoonShotX va ajunge şi în Asia, destinaţia urmând a fi anunţată ulterior.

     

  • Colliers: România deţine aproximativ 11% din stocul de spaţii industriale din regiune, la fel ca în urmă cu 5 ani. ”România atrage tot mai multe companii care îşi mută sau îşi extind capacităţile de producţie mai aproape de pieţele vest-europene”

    România deţine aproximativ 11% din stocul de spaţii industriale moderne închiriabile din CEE-6 (Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România), o pondere similară cu cea din urmă cu cinci ani, într-un context în care toate pieţele din regiune au cunoscut o expansiune rapidă, potrivit unui studiu regional realizat de Colliers.

    Cu un stoc total de 7,5 milioane de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice moderne la final de 2024, şi peste 370.000 de metri pătraţi în construcţie, România este a treia piaţă ca mărime din regiunea ECE-14, după Polonia şi Cehia, şi înregistrează un ritm susţinut de creştere, alimentat de investiţii în producţie şi infrastructură. În acelaşi timp, piaţa locală se numără printre liderii regionali în dezvoltarea de spaţii sustenabile, cu tot mai multe proiecte certificate green.

    „Pe lângă poziţia geografică avantajoasă şi costurile competitive, România atrage tot mai multe companii care îşi mută sau îşi extind capacităţile de producţie mai aproape de pieţele vest-europene. Cererea ridicată pentru soluţii build-to-suit şi pentru parcuri industriale moderne, bine conectate la infrastructură şi cu acces la forţă de muncă, alimentează expansiunea continuă a pieţei. Vedem o diversificare clară a cererii, de la retaileri şi companii de e-commerce, până la producători din industrii strategice precum automotive, electronice sau farma,  iar interesul pentru oraşele regionale este în creştere”, explică Victor Cosconel, Partner Î Head of Leasing Î Office & Industrial Agencies la Colliers.

    În timp ce Bucureştiul concentrează în continuare aproape jumătate din stocul naţional de spaţii industriale şi logistice închiriabile, cererea se extinde rapid către oraşele regionale, susţinută de extinderea reţelei de autostrăzi, apropierea de graniţele vestice şi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări noi. În 2024, volumul total al tranzacţiilor de închiriere a depăşit 600.000 de metri pătraţi, în principal datorită cererii venite din partea companiilor din producţie, retail şi e-commerce (cifra include doar tranzacţiile publice, însă există un număr semnificativ de închirieri directe, care nu sunt raportate public).

    Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti şi Oradea atrag tot mai multe investiţii, în special în facilităţi build-to-suit şi unităţi de producţie uşoară, în timp ce unele dintre cele mai mari contracte, de peste 40.000 de metri pătraţi, au vizat proiecte din Bucureşti, Timişoara şi Cluj.

    Dezvoltarea accelerată a comerţului online continuă să susţină cererea pentru centre de distribuţie moderne, România fiind una dintre pieţele cu cea mai rapidă creştere a e-commerce-ului din regiune. Gradul mediu de ocupare se menţine stabil, în jur de 5%, iar chiriile pentru spaţiile industriale premium variază între 4,5 şi 5 euro pe metru pătrat pe lună, un nivel competitiv în raport cu pieţele mature din Europa Centrală.

    Randamentele investiţionale pentru proiectele de top sunt estimate la aproximativ 7,75%, peste media regională.

    România este a treia cea mai menţionată piaţă din regiune în planurile investitorilor care caută alternative la Asia, după Polonia şi Ungaria. Aproape 50% dintre noile cereri de spaţii industriale din România în 2024 au fost legate de activităţi de producţie, subliniază consultanţii Colliers, o schimbare importantă faţă de anii anteriori (preponderent perioada dinaintea pandemiei), când logistica domina cererea.

    ”Cu un stoc de 7,5 milioane de metri pătraţi la o populaţie de aproape 19 milioane de locuitori, media este sub 0,4 metri pătraţi per locuitor. Prin comparaţie, Polonia depăşeşte 0,9 metri pătraţi/locuitor, iar Cehia depăşeşte de 1 metru pătrat/locuitor. Acest decalaj evidenţiază un potenţial semnificativ de creştere, mai ales în oraşele regionale, unde cererea se diversifică constant”, spune Victor Cosconel, adăugând că România ar avea nevoie să adauge 1 milion de metri pătraţi anual în următorii ani, pentru a susţine tranziţia către o economie industrială modernă, conectată la lanţurile europene de producţie.

     

  • Datele nu arată bine. Deficitul comercial al României a urcat în primele cinci luni din 2025 cu 16,4%, la 14 mld.euro. Importurile au crescut cu 5,8%, iar exporturile cu doar 2,5%

    România a importat în primele cinci luni ale anului bunuri în valoare de 53,7 miliarde euro, cu 5,8% mai mult decât în perioada similară din 2024, în timp ce exporturile au totalizat 39,4 miliarde euro, în creştere cu 2,5%, arată datele INS publicate joi.

    În aceste condiţii,  deficitul balanţei comerciale a urcat cu 16,4%, la 14 miliarde euro (+2 mld.euro). 

    În perioada ianuarie-mai 2025, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de  maşini şi echipamente de transport (47% la export şi 35,7% la import) şi alte produse manufacturate) (27,8% la export şi 28,1% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri  a fost de 28 miliarde euro la expedieri şi de 38 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,5% din total exporturi şi 72,1% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de 11 miliarde euro la exporturi şi de 15 miliarde euro la importuri.

    În luna mai 2025, exporturile au însumat 8 miliarde euro, în creştere cu 10,6%, iar importurile  10,7 miliarde euro, în creştere cu 5%, rezultând un deficit de 2,72 miliarde euro. 

  • Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare: Am atras 4,7 mld.euro de pe pieţele internaţionale. Reacţia pozitivă a investitorilor la emisiunea de obligaţiuni ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat

    Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că emisiunea de obligaţiuni emisă miercuri de statul român pe pieţele externe a avut o cerere foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor arată că pachetul fiscal este bine calibrat.

    ”Am stabilit lansarea acestei emisiuni după două momente-cheie: Adoptarea pachetului fiscal în Guvern şi validarea acestuia la Bruxelles.  Am vrut să fim complet transparenţi în faţa investitorilor şi să le oferim toate informaţiile înainte ca aceştia să ia decizia de a susţine România. Iar rezultatul de azi ne arată că direcţia este bună. Ce am obţinut concret: un total de 4,7 mld. euro echivalent atras de pe pieţele internaţionale”, spune Nazare.

    Ministerul de Finanţe a emis miercuri două tranşe în dolari americani de 2 mld. USD cu scadenţă la 5 ani şi 1,75 miliarde USD cu scadenţă la 10 ani, plus o tranşă în euro, de 1,5 miliarde EUR, cu scadenţă la 14 ani, prin redeschiderea unei emisiuni deja existente.

    ”Cererea a fost foarte mare – una dintre cele mai mari emisiuni din ultimii ani – iar reacţia pozitivă a investitorilor ne dă încredere că pachetul fiscal este bine calibrat”, a mai spus ministrul.

    În luna martie, Ministerul de Finanţe  a emis o tranşă de 500 mil. EUR cu scadenţă la 14 ani. Ieri, pentru aceeaşi maturitate, a reuşit să emită de 3 ori mai mult (1,5 mld. EUR), iar costul a fost mai mic cu 0,25%.

    ”Acest lucru înseamnă că România este deja percepută ca mai stabilă şi mai credibilă. În plus, am reuşit să obţinem o reducere de costuri de finanţare de 0,40% (40 puncte de bază) pentru toate cele trei tranşe”.

    Alexandru Nazare a adăugat că reducerea costurilor de finanţare înseamnă mai puţini bani cheltuiţi de stat pentru dobânzi şi condiţii mai bune de finanţare pentru companiile din România, deoarece curba suverană (adică modul în care se împrumută statul) este un reper pentru întreaga economie.

  • La ce sume se ridică bonusurile pentru inginerii de top din AI: Meta a plătit un pachet de 200 de mil. dolari pentru a convinge un fost angajat al Apple să se alăture echipei sale de ”superinteligenţă”

    Meta a oferit pachete de compensaţii neobişnuit de mari noilor membri ai echipei sale de „superinteligenţă” — inclusiv un pachet de peste 200 de milioane de dolari pentru un fost inginer de top de la Apple, scrie Bloomberg. 

    Meta l-a angajat pe Ruoming Pang, care conducea echipa de modele AI de la Apple, oferindu-i un pachet salarial de ordinul sutelor de milioane de dolari, întins pe mai mulţi ani, potrivit unor persoane apropiate situaţiei, care au dorit să rămână anonime întrucât detaliile privind compensaţiile nu au fost făcute publice. Apple nu a încercat să egaleze oferta, întrucât aceasta depăşeşte cu mult nivelul de compensaţii oferit de companie liderilor, cu excepţia directorului general Tim Cook.

    Acest pachet salarial este în linie cu alte angajări majore făcute de Meta pentru noua sa echipă de superinteligenţă, care are ca scop dezvoltarea de sisteme AI capabile să îndeplinească sarcini la fel de bine sau mai bine decât oamenii, au spus sursele. Echipa îi include acum pe fostul CEO al GitHub, Nat Friedman, şi pe fondatorul unei startup-uri AI, Daniel Gross. Meta l-a desemnat pe Alexandr Wang, cofondator al Scale AI, în funcţia de Chief AI Officer, preluând o participaţie de 49% în compania sa, evaluată la 14,3 miliarde de dolari.

    Meta, cu sediul în Menlo Park, California, a refuzat să comenteze. Apple nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

    Din punct de vedere numeric, grupul de superinteligenţă are unele dintre cele mai mari compensaţii din orice poziţie corporativă, inclusiv faţă de posturi de CEO din marile bănci mondiale. Totuşi, o mare parte din aceste sume sunt condiţionate de atingerea unor obiective de performanţă şi sunt deblocate pe parcursul mai multor ani de loialitate faţă de companie — ceea ce înseamnă că angajaţii nu vor primi întregul pachet dacă pleacă devreme sau dacă acţiunile nu evoluează bine.

     

     

  • Frenezie între investitori să aibă o parte din gignatul Revolut: Fintechul vrea să atragă noi investiţii la o evaluare de 65 de miliarde de dolari

    Revolut poartă discuţii pentru a atrage noi investiţii de la investitori la o evaluare de 65 de miliarde de dolari, potrivit unor persoane apropiate situaţiei — o tranzacţie care ar sprijini extinderea globală a celei mai valoroase start-up-uri din Europa, scrie FT. 

    Grupul britanic de tehnologie financiară este în negocieri pentru a atrage aproximativ 1 miliard de dolari prin emiterea de noi acţiuni şi vânzarea unor pachete de acţiuni existente, au spus două dintre surse.

    Firma americană de investiţii Greenoaks este în discuţii pentru a conduce această rundă de finanţare privată, potrivit uneia dintre surse, care a subliniat că detaliile nu sunt încă finalizate.

    Mubadala, fondul suveran de investiţii din Abu Dhabi, este de asemenea în discuţii pentru a participa la rundă, a precizat o altă persoană.

    Mubadala a investit pentru prima dată în Revolut anul trecut, când compania fintech a vândut acţiuni existente la o evaluare de 45 de miliarde de dolari.

    Revolut a fost anterior susţinută de fonduri de capital de risc precum Index şi Balderton. Balderton se numără printre firmele care ar putea vinde o parte din participaţia lor în Revolut în cadrul acestei noi runde de finanţare, au declarat două surse.

    Revolut, Greenoaks şi Balderton au refuzat să comenteze. Mubadala nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

    Financial Times a relatat în luna iunie că directorul general al Revolut, Nik Storonsky, ar putea beneficia de un pachet de compensaţii substanţial dacă firma va atinge o evaluare de 150 de miliarde de dolari.

    Cea mai recentă rundă de finanţare ar urma să sprijine planurile de extindere globală ale Revolut.

    Compania îşi propune să pătrundă pe piaţa profitabilă din SUA, mizând pe aplicaţia sa prietenoasă pentru utilizatori pentru a atrage clienţi.

    Revolut a primit licenţa bancară în Marea Britanie în 2024, după un conflict cu autorităţile de reglementare care a durat trei ani.

    Acest proces prelungit a avut loc în contextul în care auditorii Revolut, BDO, au avertizat că nu au putut verifica integral rezultatele financiare ale companiei pentru anul 2021.

    Totuşi, licenţa bancară acordată de Autoritatea de Reglementare Prudenţială a Băncii Angliei a fost văzută ca un vot de încredere în Revolut şi a crescut şansele de aprobare în alte jurisdicţii-cheie, inclusiv în SUA.

    În ciuda aprobării, Revolut nu a obţinut încă o licenţă din partea autorităţilor britanice care să-i permită oferirea anumitor servicii de creditare.

    În aprilie, Revolut a raportat că profitul său înainte de taxe s-a dublat la 1 miliard de lire sterline anul trecut, în parte datorită unei creşteri a tranzacţiilor cu criptomonede. Veniturile au crescut la 3,1 miliarde de lire, faţă de 1,8 miliarde cu un an în urmă.

    Deşi numărul clienţilor săi a crescut la 50 de milioane la nivel global, Revolut, ca şi alte fintech-uri, se confruntă cu dificultăţi în a-i convinge pe utilizatori să îşi primească salariile direct în conturile deschise la companie.

    Criticii spun că depozitele limitate atrase de Revolut de la utilizatori limitează potenţialul companiei de a percepe taxe mai mari.

     

  • Trump ameninţă Brazilia cu tarife de 50% dacă nu opreşte imediat procesul lui Bolsonaro

    Potrivit CNN, ameninţarea a fost transmisă într-o scrisoare adresată preşedintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, publicată pe reţeaua Truth Social. Trump a calificat procesul împotriva lui Bolsonaro drept „o vânătoare de vrăjitoare”, susţinând că este o vendetă politică împotriva unui aliat apropiat.

    Bolsonaro, un aliat declarat al lui Trump, este judecat pentru tentativă de lovitură de stat după alegerile din 2022. Acuzaţiile includ un presupus complot pentru a-l răsturna pe Lula, care a câştigat alegerile.

    În mod surprinzător, Brazilia nu fusese inclusă iniţial în lista de 21 de ţări vizate de tarife „reciprocale” în aprilie, fiind taxată doar cu 10%. Spre deosebire de alte ţări, SUA are un excedent comercial de 6,8 miliarde de dolari faţă de Brazilia – adică exportă mai mult decât importă.

    Trump a folosit şi în trecut tarifele ca instrument de presiune politică, cum a fost cazul Columbiei (în legătură cu deportările) şi Mexicului sau Canadei (pentru migraţie şi traficul de fentanil).

    Deşi şi-a exprimat indignarea faţă de procesul lui Bolsonaro, Trump a oferit o „portiţă” economică: „Nu va exista tarif dacă Brazilia, sau companii din ţara dumneavoastră, decid să construiască sau să fabrice produse în Statele Unite”.

    Brazilia este a 22-a ţară care primeşte în această săptămână o astfel de scrisoare. Printre altele, Trump a mai notificat oficiali din Filipine, Libia, Sri Lanka, Moldova şi Algeria. Tarifele propuse variază între 10% şi 50%.

    Termenul limită pentru evitarea tarifelor fusese iniţial stabilit pentru 9 iulie, dar a fost extins până pe 1 august. Scrisorile nu sunt considerate de toate ţările ca fiind echivalente cu acorduri, în ciuda afirmaţiei lui Trump: „O scrisoare înseamnă un acord”.